...pentru mine, o oră de alergare este comparabilă cu o oră de orgasm pur...
Mulți știu că în fiecare zi aduc sportul la rang de religie, din orice perspectivă l-aș privi. Însă puțini știu că unele discipline le practic cu o seriozitate și o rigurozitate demnă de profesionalism. Fără nici cea mai mică umbră de laudă, subliniez faptul că punerea în practică a sportului a reprezentat pentru mine mereu o provocare, o descoperirea a calităților sau defectelor fizice, a dezvoltării mentale și a forțării limitelor. Pentru mine sportul mereu a însemnat un mijloc de autoeducare.
Viața, prin multiplele ei ramuri, mi-a oferit până acum nenumărate șanse să-mi încerc „mâna” la diferite sporturi: fotbal, tenis (de câmp, dar mai ales de masă), badminton, patinaj, ciclism sau handbal (mai ales în școala generală) dar toate la nivel amator, sau mai jos chiar. Însă nimic nu am luat vreodată mai în serios cum am luat alergatul. Pe cât de simplu pare acest sport, pe atât de complex se dovedește a fi.
Totul a început în toamna lui 2009. Până atunci obișnuiam să alerg ocazional, având în vedere că mișcarea principală o făceam jucând fotbal în weekend-uri sau cu diverse ocazii, alergatul era la rubrica „și altele”. Până când, într-o zi, am hotărât să fac mai mult de atât. Am decis că ar fi mai provocator dacă aș alerga într-un cadru organizat, cât de cât. Gând la gând cu bucurie, cum se zice, în acea perioadă am întâlnit și un articol dintr-un ziar local despre un fost coleg de breaslă, Cezar Amariei, care participase la primul său maraton. M-am pus la punct cu pașii urmați de el în pregătirea unei întreceri de o asemenea anvergură și am trecut la rândul meu la treabă. Primul obiectiv a fost semi-maratonul internațional de la București din 17 octombrie 2010.
După o vară extrem de propice antrementelor și o rigoare demnă de cazarmă (cu treziri constante la 7 dimineața și regim alimentar aproape strict) am izbutit să mă pun la punct în 10 săptămâni pentru a lua startul la acest eveniment sportiv. N-a mai contat și nu va conta vreodată pentru mine locul (395) sau timpul obținut (2 ore și 36 min) la acest semi-maraton; esențială a fost experiența în sine, abordarea fizică dar mai ales psihică a unui asemenea concurs, întrecerea cu tine însuți. Medalia acordată celor care au terminat cei 21.09 km stă drept dovadă a faptului că am bifat toate cele enumerate anterior.
Viața s-a scurs implacabil și, din păcate, n-am reușit să mă mai înscriu la altă întrecere (atât din cauza timpului, dar și din cauza pregătirii precare) până la începutul acestui an. Mi s-a ivit însă ocazia alegerii unei curse de 10 km (așa de încălzire cum îmi place să zic) ce va avea loc pe 15 aprilie. Curiozitatea este cu atât mai mare cu cât alergarea va avea loc pe tărâm străin pentru mine.
Voi încerca de astăzi, cu 27 de zile înainte de startul acestui concurs numit „Newham Classic 10k”, să țin o evidență a antrenamentelor, mai mult personală, dar dacă cineva urmărește ca fan acest lucru, nu-mi rămâne decât să mulțumesc.
Timpul liber extrem de scurt și de prețios mi-a permis să acord atenție prea puțină antrenamentelor în ultima perioadă. Greu mai reușesc să strâng 15-20 de km alergați săptămânal, dar acum voința este cea care va prima, cel puțin până pe 15 aprilie. Am lăsat în urmă sesiunile de 8-10 km alergați în urmă cu 3 săptămâni, și m-am concentrat pe acumularea de rezistență pe distanțe scurte 4-6 km. Obiectivul propus pentru această cursă este scoaterea unui timp de sub o oră, chiar și cu o secundă, aș considera-o o performanță.
Cei 4 km de astăzi au fost de bun augur... cred că dacă mai așteptam până luni deveneau anevoioși. Mi-am pregătit bine temele și organismul a răspuns satisfăcător unui traseu destul de incoerent cu zone de deal și vale destul de pronunțate. După o zi istovitoare la muncă și un somn pe care-l vreau de minim 7 ore, urmează mâine 6 km cu target „sub 44 min”. Un clasic mă așteaptă, clasic mă pregătesc. Un hobby, o evadare din rutină, o relaxare psihică, o metodă de a fi doar cu tine însuți și de a nu te plictisi: clasicul alergat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu