E vreme de surâs,
Și nicidecum de plâns
E vremea pentru noi
Ș-un cânt din cel oboi
Un cânt cât mai frumos
Să sune lin, duios.
Și ca de-atâtea ori
În înmiresmate zori
Se umplu cu tine,
De veselie pline,
De veșnice trăiri
Frumoase amintiri.
Și singur le culeg
Acum, căci de pe drum
Ai dispărut în fum,
În nori de catifea.
Acum, mereu aș vrea
Să mă topesc în ea...
În îmbrățișarea ta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu